Icoanele vor fi scoase din scoli !?

Presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat azi presei ca Ministerul Educatiei va trebui sa elaboreze norme interne prin care să reglementeze prezenta simbolurilor religioase in scoli, ca urmare a unei decizii judecatoresti. Curtea de Apel Bucuresti s-a declarat de acord cu recomandarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminării (CNCD) ca icoanele sa fie puse pe pereti in scoli doar in timpul orelor de religie. Curtea a respins ca neintemeiată contestatia Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, fată de recomandarea CNCD privind scoaterea simbolurilor religioase din scoli.
Mult rabdator e Dumnezeu...

UPDATE:
In replica si completare la declaratiile incomplete ale presedintelui CNCD, Csaba Asztalos, va rugam sa luati in considerare si informarea noastra.

Cu multumiri,
Victor Roncea

Icoanele nu vor fi niciodata scoase din scoli de CNCD

Ministerul Educatiei nu va trebui sa elaboreze norme interne prin care sa reglementeze prezenta simbolurilor religioase in scoli ca urmare a unei decizii a Curtii de Apel Bucuresti, dupa cum declara in mod eronat presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii Csaba Asztalos.

Presedintele CNCD da dovada de manipulare deliberata a presei prin folosirea profesionista a dezinformarii in acest caz, introducand date false si reale in relatarea sa de astazi catre agentiile media. Chiar daca exista o decizie a Curtii de Apel Bucuresti in acest caz aceasta nu este definitiva. Deniel Tomoni, director in Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, a confirmat pentru Civic Media ca Ministerul va merge mai departe cu procesul, presupusa decizie a Curtii de Apel invocata de Csaba Astalos fiind oricum interimara, de prima instanta si supusa cailor de atac legale.

De altfel hotararea abernata a CNCD a fost contestata in alte trei procese aflate pe rol si acceptate de Curtea de Apel. Asociatia Civic Media, Asociatia Provita Bucuresti si ASCOR, implicate direct in campania Coalitiei pentru respectarea sentimentului religios, au gasit posibilitatea legala a impiedicarii definitive a aplicarii hotararii anti-crestine a CNCD si a gruparii ateist extremiste care se foloseste de saracul profesor Emil Moise.

Reamintim CNCD si opiniei publice ca pozitia Civic Media este in concordanta cu reglementarile europene in materie, inclusiv cu declaratia Universala a Drepturilor Omului a Organizatiei Natiunilor Unite, conform carora comunitatea este singura care poate decide in aceasta chestiune.

Redam mai jos pentru Documentare Chemarea in Judecata a CNCD de catre Asociatia Civic Media.
Detalii pe www.civicmedia.ro si www.salvati-icoanele.ro.

CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA A VIII A - CONTENCIOS ADMINISTRATIV


DOMNULE PRESEDINTE,


Subscrisa, Asociatia CIVIC MEDIA, persoana juridica romana, cu sediul in Bucuresti, str__nr__, sectorul __ , prin prezenta, in temeiul dispozitiilor art. 7 si urm. din Legea nr. 554/ 2004 si ale OG 137/2000, modificata si completata de Legea nr.48/2002. cu modificarile si completarile ulterioare, formulam prezenta


CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

a paratului
CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, autoritate publica avand sediul in Piata Valter Maracineanu nr. 1-3, sect. 1, Bucuresti, actiune prin care solicitam instantei ca prin hotararea ce va fi pronuntata sa dispuna anularea Hotararii Colegiului Director al C.N.C.D. nr. 323 din data de 21.11.2006 privitor la prezenta si afisarea simbolurilor religioase in institutiile de invatamant public, a actelor/deciziilor premergatoare, in masura in care au existat, precum si publicarea pe cheltuiala paratei, in doua cotidiane de mare tiraj, a hotararii judecatoresti, pentru considerentele ce se vor arata in cele ce urmeaza.
Mentionam ca ne rezervam dreptul de a completa si dezvolta prezenta cerere dupa comunicarea de catre paratul CNCD a hotararii nr.323, integrale precum si a actelor care au stat la baza emiterii ei – documente pe care trebuie sa le depuna la dosar.
In temeiul art. 13 din Legea nr.554/2004 si al art.175 Cod Proc. Civ. va rugam ca primind cererea, prin intermediul citatiei, sa dispuneti ca inca de la primul termen, parata CNCD sa prezinte inaintea instantei, impreuna cu intampinarea, documentele sus-mentionate, prin adresa oficiala, sub semnatura sefului institutiei, cu precizarea ca acestea sunt toate documentele referitoare la cazul „Icoanele in scoli” si ca altele nu mai exista.
Precizam ca la plangerea prealabila prevazuta de art.7 din Legea contenciosului administrativ 554/2004 nu am primit un raspuns legal.

1.Petitia care a servit ca pretext pentru adoptarea hotararii 323 este tardiv introdusa.Va rugam sa observati, in randul motivelor de nulitate a hotararii atacate ca petitia formulata de petentul Emil Moise, care a servit cva pretext pentru luarea hotararrii atacate, era tardiv introdusa in conformitate cu art. 195 alin. 1 din OG 137/2000, intrucat petentul avea cunostinta de aspectele semnalate cu mult mai mult de 1 an de zile, dovada fiind si actiunea sa in justitie respinsa irevocabil de Curtea de Apel Ploiesti;

2.Hotararea a fost data cu incalcarea art. 195 alin. 4 din OG 137/2000, fara citarea partilor in contradictoriu cu care se pretinde a fi fost luata si carora trebuie sa le fie opozabila. Dispunand elaborarea unei norme pentru toate institutiile de invatamant public din Romania, C.N.C.D. trebuia sa introduca in cauza si sa citeze nu numai Ministerul Educatiei si Cercetarii ci si toate institutiile de invatamant cu personalitate juridica, conform Legii 84/1995 si structurile reprezentative ale profesorilor, elevilor si parintilor – dand posibilitatea de a exprima reserve, de a face opozitie, de a formula si sustine aparari in conformitate cu libertatea de exprimare si cu libertatea constiintei garantate de Constitutie si legile in vigoare, inclusiv de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
De asemenea, intrucat hotararea aduce atingere directa libertatii de manifestare a unui Cult religios – institutii cu statut constitutional si reglementat de o lege organica (legea Cultelor) se impunea introducerea in cauza si citarea cultelor recunoscute in Romania intrucat simbolul religios, elementul central al petitiei, se impunea definit iar dezbaterea nu putea avea loc decat cu participarea institutiilor de drept public, Cultele religioase;
Asupra unei discriminari – chiar daca nu ar fi existat un Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, ar fi putut hotari orice persoana cu o judecata logica si dreapta masura a lucrurilor, sau orice curte cu jurati, dar o judecata asupra unui simbol religios este de neconceput in afara cadrului sau reprezentarii Cultelor religioase.

3.Petitia trebuia anulata ca nesemnata de ambii parinti responsabili cu educatia copilului. Fiind semnata numai de tata, petitia trebuia anulata ca nesemnata, sau aceasta lipsa trebuia complinita de indata de catre instanta CNCD. Interesul copilului poate fi reprezentat numai de ambii parinti care, in conformitate cu prevederile Legii 272/ 2004, „sunt responsabili de cresterea copilului lor”. Mai mult decat atat, parintii sunt obligati de aceeasi prevedere legala sa tina seama de opinia copilului, iar demersul tatalui este in contradictie cu optiunea si vointa copilului, manifestata prin participarea la orele de religie, ore la care prezenta este optionala;

4.In forma prezentata, Hotararea C.N.C.D. ne apare ca nemotivata, intrucat invoca pe de o parte jurisprundenta nationala din Germania, Italia si Polonia in situatii identice cu solutii contrare hotararii C.N.C.D. si pe de alta parte pasaje scoase din context si trunchiate ale unor decizii C.E.D.O. fara nici o legatura cu speta de fata;

5. Exceptia lipsei de interes.Petitia trebuia respinsa ca fiind formulata in numele unei persoane lipsita de interes. Fiica petentului Emil Moise este de religie crestin ortodoxa si participa la orele de religie. Fata de aceasta apartenenta religioasa declarata si manifestata, prezenta petitie nu se sustine, nici chiar in ipoteza in care s-ar aprecia ca prezenta unei icoane ar crea o situatie discriminatorie pentru un neortodox;
In plus nu se probeaza un interes personal, nascut si actual pentru formularea celui de al doilea capat al petitiei care priveste retragerea simbolurilor religioase din celelalte institutii de invatamant public din Romania, eventualitatea admiterii acestui capat al petitiei neprofitand fiicei petitionarului in nici un mod;

6.Hotararea C.N.C.D. contine elemente contradictorii si incalca principiul autoritatii de lucru judecat. Desi la primul capat de cerere al petitiei lui Emil Moise, C.N.C.D. constata ca in cazul Liceului de Arta „Margareta Sterian” din Buzau exista o decizie irevocabila prin care simbolurile religioase se mentin in aceasta unitate scolara, prin solutia data la cel de al doilea capat de cerere se dispune eliminarea simbolurilor religioase din toate institutiile de invatamant public, deci si din Liceul de Arta „Margareta Sterian”.
In plus, recomandand afisarea simbolurilor doar in cursul orelor de religie sau in spatiile destinate exclusiv invatamantului religios, in liceele de arta, de exemplu, nu se vor mai putea picta si expune icoane, in conditiile in care icoana reprezinta una dintre cele mai vechi si consacrate forme de expresie artistica;

7.Hotararea este data fara constatarea directa a incalcarilor la fata locului unde se pretinde ca s-ar fi consumat discriminarea.Petitia a fost admisa cu incalcarea art. 195 alin. 6 din OG 137/2000 intrucat petentul nu a dovedit nici macar prezenta fizica a simbolurilor religioase in institutiile de invatamant public din Romania, cu atat mai putin existenta vreunei discriminari directe sau indirecte produse de acestea. Desi C.N.C.D. nu constata existenta nici macar a unei singure situatii individuale de discriminare prin prezenta simbolurilor religioase in vreo institutie de invatamant public, intrucat nu se pronunta pe primul capat de cerere - singurul caz concret prezentat spre analiza, C.N.C.D. emite o recomandare cu caracter general, nefundamentata pe nici o situatie individuala dovedita;

8.In alta ordine de idei:
8.1.Instanta urmeaza sa ia act de faptul ca Simbolurile religioase au fost scoase din institutiile de invatamant public exclusiv in perioada comunista in baza prevederilor constitutionale care stabileau ca „scoala este despartita de biserica” (art. 27 din Constitutia R.P.R. - 1948, art. 84 din Constitutia R.P.R. - 1952, art. 30 din Constitutiile R.S.R. -1968, 1969, 1972, 1974, 1986). Intrucat in noile texte constitutionale postcomuniste acest tip de prevedere nu mai exista, nu mai exista nici un temei legal pentru inlaturarea simbolurilor religioase din scoli.
8.2.Hotararea C.N.C.D. este fundamentata pe principiul „caracterului laic al statului”, principiu care nu se regaseste enuntat in nici un act normativ; Decizia de eliminare a simbolurilor religioase din institutiile de invatamant public nu reprezinta un act neutru, ci incearca sa elimine valorile religioase din actul educational in baza unor principii avand ca fundament o alta doctrina, cea ateista.
8.3.Reintroducerea simbolurilor religioase in scoli, acolo unde acest lucru s-a intamplat, s-a facut in mod spontan, reprezentand libera optiune a elevilor, parintilor si profesorilor si nu ca rezultat al vreunei constrangeri sau prevederi normative. In fapt hotararea C.N.C.D. incearca impunerea din exterior a unei doctrine straine comunitatii respective prin eliminarea formelor de manifestare exterioara a celeilalte;
8.4.Chiar daca pentru elevii si profesorii credinciosi simbolurile respective pot imbraca valori religioase, asa cum s-a retinut constant in jurisprudenta italiana, pentru celelalte persoane functia acestora se rezuma la cel mult una cultural- istorica. Distinctia intre un simbol religios si un obiect de arta o constituie venerarea care este un element de natura subiectiva si care tine de libertatea individuala de constiinta si expresie. Simpla afisare unui simbol religios nu obliga la venerarea lui;
8.5.In plus personajele si evenimentele la care fac trimitere simbolurile religioase sunt reale si au marcat istoria intregii omeniri. In scoli sunt prezente si utile imaginile unor mari personalitati ale istoriei, filozofiei, stiintei si culturii, deci in aceasta categorie cu atat mai mult isi pot gasi locul Martirii, Sfintii Parintii si Iisus Hristos, anul nasterii Lui reprezentand reperul la care stiinta istoriei raporteaza orice eveniment; si chiar si ateii;

9.Pentru persoanele care se declara credincioase, hotararea C.N.C.D. incalca prevederile din conventiile internationale la care Romania este parte, incepand cu prevederile art.18 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului care stipuleaza ca „orice om are dreptul de a-si manifesta religia in public”. Prin „public” legiuitorul roman a inteles orice loc accesibil publicului, de fata cu doua sau mai multe persoane sau intr-un mod in care ar putea ajunge la cunostinta publicului, deci inclusiv in institutiile de invatamant public;

10. Hotararea C.N.C.D. este pronuntata cu ignorarea realitatilor romanesti, si este un motiv de invrajbire pe un taram religios, prohibita de art. 29 din Constitutie, fiind perceputa in societate ca un act de agresiune asupra valorilor traditionale, spirituale, culturale si istorice ale acestui popor.

11.Hotararea CNCD are un pronuntat character discriminatoriu prin faptul ca ignora sensibilitatea deosebita a persoanelor de confesiune crestin-ortodoxa, vizate direct prin exemplficarea din hotararea nr.323, fata de problematica icoanelor datorata in special celor doua secole de persecutii iconoclaste si cei 50 de ani de ateism comunism care au dus la torturarea si uciderea a mii si mii de crestini. Ortodoxia insasi se identifica cu cinstirea icoanelor, singura sarbatoare dedicata ortodoxiei fiind Duminica Ortodoxiei, sarbatoare care a fost instituita tocmai pentru a aminti peste milenii de teroarea anti-umana. Din aceasta perspective hotararea CNCD ne apare ca avand o tenta vadit discriminatorie incat transpare si o tenta de intoleranta religioasa agresiva venita din partea membrilor Consiliului.


In drept: dispozitiile Legii nr.554/2004, Legii nr. 48/2002 cu modif. Ult., art.29 din Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Probe: inscrisuri, martori, consultarea de Experti, cercetare locala.


Asociatia CIVIC MEDIA

Victor RONCEA
In nume personal si ca reprezentant legal al CIVIC MEDIA



DOMNULUI PRESEDINTE AL CURTII DE APEL BUCURESTI